VINCENZO LANCIA

Familia Lancia

VINCENZO LANCIA S-a nascut pe 24 august 1881 la Fobello, in Val Sesia. Tatal sau, cavalerul Giuseppe Lancia, facuse o avere in industria de conserve. Gratie posibilitatilor sale, familia petrecea verile la Fobello, iar restul anului la Torino, pe proprietatea din strada Vittorio Emanuele. Cavalerul Lancia s-a gandit la viitorul fiecaruia din cei 4 copii ai sai: Giovanni, Arturo, Maria si Vincenzo, pe care il alinta Censin. Ultimul ar fi trebuit sa devina avocat. Insa la scoala Censin a fost un dezastru. Inteligenta avea, chiar sclipitoare, insa nu si-o punea sa lucreze. Era distrat, lipsit de ambitie. Cu durere in suflet, tatal a trebuit sa renunte la ideea de a face din el un avocat. Astfel ca la 12 ani il trimite la colegiu, in intentia de a-si lua macar o diploma de contabil.

Studiile si motoarele

Distragandu-l si mai mult pe tanarul Vincenzo Lancia de la studiu, fratii Ceirano au deschis un atelier in curtea casei parintesti. Construiau biciclete pe care le vindeau sub marca Welleyes, intrucat numele englezesti aveau mare priza la public. Censin frecventeaza atelierul fratilor Ceirano si, in scurt timp, devine un mecanic priceput. Cand, mai tarziu, cei doi frati incep sa lucreze pe primele automobile, baiatul este cu adevarat fascinat. Fugit de la colegiu, Vincenzo reuseste sa-i smulga tatalui sau permisiunea de a lucra cu fratii Ceirano. Obtine calificarea de contabil (asa cum pretinsese cavalerul Lancia, care considera mai onorabila aceasta meserie decat pe cea de mecanic), dar, desi contabil, acesta se ocupa de repararea motoarelor.

Primii pasi

In 1899, gasind oarecare finantatori, fratii Ceirano demareaza productia unui automobil proiectat de inginerul Aristide Facciolo. Automobilul Welleyes are un mare succes, dar fratii Ceirano nu au putut face fata comenzilor. In iulie, accepta oferta venita din partea lui Giovanni Agnelli de a ceda pentru 30.000 de lire toate instalatiile si brevetul asupra marcii Welleyes, din care in scurt timp va deriva FIAT 3.5 CP. Lancia, care are 18 ani, impreuna cu amicul sau de aceeasi varsta, Felice Nazzaro, intra in Fiat in calitate de piloti de incercari. In primii ani de existenta, Fiat participa intens in competitii. La volanul bolizilor – Lancia si Nazzaro. Cel din urma este un maestru al volanului. Lancia, in schimb, are un stil navalnic, fiind mai rapid, asta atunci cand nu dadea chiar de vreo nenorocire.

1906: Ia nastere Lancia

Lancia, meticulos si exigent in munca, in timpul sau liber devine un tip vesel si jovial. O persoana impunatoare si robusta inca din copilarie, ca adult este un pasionat de mancarurile bune, de petrecerea la un pahar cu prietenii si de opera. Un bun cunoscator al muzicii, il apreciaza in special pe Wagner. In 1906 devine constructor de automobile si, impreuna cu prietenul sau Claudio Fogolin, pe 29 noiembrie in acelasi an, fonda Lancia. In 1922, pe cand ajunsese deja un industrias de succes, se casatoreste cu secretara sa Adele Miglietti, cu care va avea 3 copii: Anna Maria, Gianni si Eleonora. Vincenzo Lancia continua sa urmareasca personal dezvoltarea noilor modele, adesea participand direct in teste.

Testamentul lui Vincenzo Lancia

Moartea sa intervine prematur pe 15 februarie 1937, la nici 56 de ani. In timpul noptii, Vincenzo Lancia este victima unui atac de cord; spera ca este vorba de o stare trecatoare si nu vrea sa o trezeasca pe sotia sa. Abia la 7 dimineata isi anunta medicul, care se precipita, dar nu se mai poate face nimic. Moare, neasteptat, omul caruia ii sunt dedicate cele mai importante pagini din istoria automobilului. Intuitia, originalitatea si curajul au fost trasaturile sale distinctive in munca de constructor. Nu intamplator testamentul sau spiritual a fost tot un automobil: Lancia Aprilia. Modelul, care parea ca ingemaneaza traditiile firmei si virtutile omului care a condus-o, a fost primit initial cu scepticism. Linia parea prea indrazneata, iar tehnica prea inovatoare. E nevoie de ceva timp pentru ca Aprilia sa devina o regina a soselelor. Agila, foarte stabila, de un stil incredibil de modern si apreciat de toata lumea. Numai geniul lui Vincenzo Lancia prevazuse toate acestea.

 http://www.lancia.ro/istoria.php

Stilul

Chiar daca orientati mai mult catre evolutia tehnologica a partii mecanice a masinilor, inginerii de la Lancia nu au neglijat niciodata aspectul estetic al modelelor. Rememorand cei 100 de ani de istorie a marcii, descoperim caracteristici exclusive si sub aspectul stilului: in formele complexe ale masinilor, in anumite detalii importante, in materialele intrebuintate. Ne aflam in primii ani ai secolului XX si casele automobilistice nu au departamente care sa se ocupe de caroserie. Echiparea este incredintata carosierilor externi, care opereaza artizanal. Maiestria Lancia sta in proiectarea sasielor speciale, atat de deosebite, incat au fost preferatele carosierilor pana la sfarsitul anilor ’40.

Caroseriile extra-serie intalnite pe Lambda, Dilambda, Augusta, Artena, Astura si Aprilia fac cunoscut lumii intregi un stil unic prin inspiratie si genialitate: cel italian. Lancia, in ceea ce o priveste, atunci cand incepe sa isi ‘imbrace” propriile masini, o face cu o rigoare strans legata de atentia meticuloasa si sobrietatea pe care si le-a dorit fondatorul. O Lancia trebuie sa fie o masina rafinata, de clasa si cu spirit inovator care refuza stereotipurile estetice derivate din moda, fara a omite sa dezvolte mereu propria “distinctie si unicitate”. Stilul Lancia reprezenta, la acel timp, o originalitate eleganta, niciodata banala, conectata direct la un proces de inovare prin traditie. Masinile Lancia, mai presus de toate, nu cedeaza tentatiei multora de a se alinia la curentele consolidate. Dimpotriva, cauta cu hotarare o identitate estetica proprie, adesea avangardista pentru vremurile lor.

Linia

Este de ajuns sa ne gandim la forma aerodinamica a modelului Aprilia, prezentata in 1937, cand panorama automobilistica a timpului propunea doar masini “colturoase” sau la Fulvia coupé, un model complet original in fata concurentei din acea epoca. Lancia a punctat intotdeauna redefinirea si slefuirea propriului “stil”, fara a ceda nici o clipa tentatiei de a recurge la operatiuni de “colaj” a unor elemente la moda. Exemplul cel mai elocvent al acestui stil de lucru se regaseste in evolutia, in timp, a grilei calandrului, care a pornit de la o forma de scut vertical, a evoluat modern spre orizontala, dar pastrandu-si mereu distinctia, pentru a reveni apoi, recent, la o solutie care tinteste spre verticalitatea initiala. Unica exceptie de la aceasta regula a continuitatii este alegerea formei blocului optic anterior, care prezinta pe alocuri tuse originale, fara insa a abandona coerenta. Sa ne reamintim, de exemplu, de blocul optic al modelului Lambda din 1929, desenat sub forma de scut tridimensional, ca un simbol al marcii Lancia, care incepand cu acel an si cu acea masina, a fost mereu utilizat in aceasta forma, pana astazi.

Materialele

In timp, unele tesaturi utilizate pentru interioare si anumite culori de caroserie se leaga atat de strans de imaginea Casei Lancia, incat au devenit un limbaj comun, adevarate simboluri: “stofa Lancia”, “albastrul Lancia”. Mai recent, alte materiale au intrat in patrimoniul exclusiv Lancia. Este vorba despre tapiteria Alcantara, tapiteria din piele “Poltrona Frau”, insertiile din lemn. Forme si materiale in continua transformare, care, combinate cu patrimoniul aproape genetic de fantezie si de creativitate italiana, defineste stilul Casei Lancia. Trasaturi care dintotdeauna, chiar daca in interpretarea unor designeri diferiti, sintetizeaza in automobilele cu scutul albastru coerenta “felului de a fi Lancia”.

http://www.lancia.ro/stilul_lancia.php

Lancia astazi

Dupa cateva competitii, de cele mai multe ori victorioase, in anii 1908 – 1909, Vincenzo Lancia abandoneaza cursele si interzice expres participarea oficiala a masinilor sale la manifestatii sportive. Decizia poate parea paradoxala, dar vine ca urmare a intentiei de a concentra toate resursele companiei asupra proiectarii si constructiei de autoturisme de serie. A fost totusi imposibil sa interzica si persoanelor private participarea in curse. Astfel, atunci cand clientii au descoperit temperamentul sportiv al modelului Lambda, multi dintre ei s-au inscris in curse. Vin si primele victorii. La fel se va intampla si cu Aprilia, care, in pragul celui de al doilea razboi mondial, a format o intreaga generatie de piloti. Pentru a asista la o participare directa a Casei torineze in competitii, trebuie sa asteptam anul 1951. Tanarul Gianni Lancia era un pasionat de automobilismul sportiv. Patru modele Aurelia B21 apartinand unor persoane private, dar cu asistenta din partea Lancia, iau parte in Turul Siciliei si isi adjudeca primele patru locuri in clasa, in detrimentul masinilor Alfa Romeo 1900, modele sportive prin excelenta. Zarurile au fost aruncate. La Mille Miglia au fost inscrise patru exemplare Aurelia Granturismo B20 Coupé. Bracco soseste al doilea, dupa Ferrari condus de Villoresi, care are o cilindree dubla. Mai mult, Bracco, impreuna cu Lurani, castiga victoria la numei 24 de ore de la circuitul Le Mans . Entuziasmul este in crestere. In '52, Bonetto castiga trofeul Targa Florio. Se constituie astfel oficial Scuderia Lancia, care are drept sigla elefantul in galop, initial de culoare albastra.

Formula 1

De acum inainte obiectivul nu mai este devansarea Alfei Romei la categoria turisme. Ia nastere modelul D20 Sport, cu care se tinteste mult mai sus: adversarii sunt acum Ferrari si Maserati. Palmaresul anilor '53 si '54 marcheaza apogeul succesului: Targa Florio, Carrera Panamericana cu noile D24 pe primele 3 locuri, Mille Miglia – castigata de Alberto Ascari. Cu Aurelia GT B20 2500, Louis Chiron castiga Raliul Monte Carlo. Laurii obtinuti fac sa se uite dificultatile economice prin care trece fabrica. Ambitia lui Gianni Lancia vizeaza direct Formula 1, fiind sustinut de echipa de piloti, printre care Alberto Ascari. Masina pentru Gran Prix, denumita D50, este inovatoare. Motorul este un 8 cilindri in V, cu o cutie de viteze posterioara transversal. Rezervoarele laterale specifice imbunatatesc aerodinamica si permit mentinerea constanta a distributiei masei de la inceputul si pana la finalul cursei. Pilotul de baza al echipei este Alberto Ascari. La Monte Carlo se afla pe primul loc cand a parasit pista si a ajuns in mare. Un salt infricosator, din care, in chip miraculos, a scapat nevatamat. La numai patru zile dupa aceasta se afla la Monza , unde Castellotti facea teste cu Ferrari Sport. Ascari ii cere prietenului sau sa alerge cateva ture. Pleaca in camasa si cravata. La a treia tura, are loc accidentul mortal. Era 26 mai 1954. Disparitia lui Ascari si colapsul financiar concomitent, legat, cel putin in parte, de cheltuielile excesive ocazionate de competitii, duc la o deizie drastica: gata cu intrecerile.

De la pista la raliuri

Pe 26 iulie masinile, mortoarele, piesele de schimb pleaca spre Maranello, donate de Lancia catre Ferrari. Nu vor fi insa irosite. Modificat si imbunatatit, modelul D50 (de acum Lancia – Ferrari) ii va permite lui Juan Manuel Fangio sa castige, in 1956, patru dintre cele cinci titluri mondiale ale sale. Dupa experienta din Formula 1 si vanzarea fabricii catre familia Pesenti, e din nou momentul ca persoane private sa participe in curse si sa castige. Aurelia B20 iese din scena, dar a venit vremea micii Appia care, in versiunea GT Zagato, este invincibila la clasa de cilindree de pana la 1.150 cm 3 . In 1959 apare si Flaminia Sport Zagato, care repeta succesele Appiei la clasa 2.500 cm 3 . Victoriilor in cursele de viteza li se adauga cele din raliuri. Piero Frescobaldi este primul in Rally dei Fiori din 1962 la volanul unei Fulvia. Responsabilii Lancia incep sa priveasca cu atentie acest tip de competitii. Nu vor sa revina la o implicare foarte costisitoare precum cea din Formula 1, ci sa puna in lumina mostenirea stralucita a marcii si tinuta de strada a unor masini de serie. Reinvie astfel “Squadra Corse”, purtand vechea emblema cu elefantul si sigla HF (High Fidelity). Mai intai cu Flavia Coupé, apoi cu Fulvia 2C, Coupé si Coupé HF, victoriile se tin lant: Tour de Corse, Raliul San Remo (Rally dei Fiori), Rac. In 1972, Fulvia Coupé 1600 HF este de-acum la final de cariera, dar ii asigura lui Sandro Munari succese importante (Raliul Monte Carlo) si aduce Lancia in Campionatul Mondial de Raliuri.

De la pista la raliuri

Cu Stratos, Lancia devine invincibila, cu victorii consecutive in 3 mondiale: 1974, ‘ 75 si '76. Conceputa special pentru raliuri si construita in doar 500 de exemplare cerute pentru omologare, Stratos este o berlina cu motor central, proiectata de Bertone si echipata cu motorul in 6 cilindri in V al lui Dino Ferrari. In 1979, Lancia revine pe pista cu Lancia Beta Montecarlo Turbo. Doi ani la rand, in 1980 si 1981, castiga Campionatul mondial la categoria anduranta. In 1983, obtine victoria in Campionatul mondial de raliuri cu Rally 037, nascuta dintr-un pariu, pentru a contracara dominatia modelelor germane, cu 4 roti motrice. Rally 037 va fi ultima masina cu 2 roti motrice care a castigat un Campionat Mondial de Raliuri. Dupa decizia de a interzice participarea in raliuri a masinilor cu mai mult de 300 CP, Lancia dezvolta modelul Delta S4 si isi joaca toate cartile pe Delta HF 4WD cu tractiune integrala permanenta. Suntem in 1987. Timp de 6 ani, Delta HF 4WD si urmasele sale Delta HF integrala, integrala 16v si 16v Evo, domina scena curselor de raliuri. Bilantul numara 6 titluri mondiale consecutive, 46 de victorii absolute din 66 de participari la curse mondiale, plus alte nenumarate victorii in competitii nationale. Un palmares dificil de egalat si care a ramas intr-adevar imbatabil.

 http://www.lancia.ro/competitiile.php

Primele vehicule

Primul vehicul militar construit de Vincenzo Lancia ia nastere in 1912. Este un camion cu o sarcina de 22 quintale, pe care Statul Major al Armatei il utilizeaza cu succes in campania din Libia. Se numea “1Z”, era echipat cu motorul faimoasei “25-35 HP” si atingea o viteza maxima de 60 km/h. Dupa 3 ani, Italia intra in razboi, iar printre autocamioanele care transportau persoane, tunuri si alte echipamente pe linia frontului, vom regasi, pe langa “1Z”, alte doua modele Lancia: “Jota” si “Djota”. Sunt dezvoltate din acelasi motor in 4 cilindri, de 4.940 cm 3 si 70 CP, dar au o sarcina majorata la 24 quintale si sasiuri diferite: mai lung in cazul primului si mai scurt in cazul celui din urma. Nu sunt singurele vehicule Lancia care, in cei trei ani ai primei conflagratii mondiale, doteaza armata uniformelor gri-verzi. Theta continua sa fie construita pentru comandamentele militare de elita, iar pe auto-sasiurile modelelor “Jota”, “Djota” si “1Z” sunt construite tractoare pentru transportul artileriei, autoambulante si autoblindate armate de firma Ansaldo. Multe dintre acestea, in special de tipul “Jota”, vor fi adoptate si de armatele aliate.

Evolutia motoarelor

Insa adevaratul succes al vehiculelor militare Lancia este atins in anii ‘30, gratie afirmarii motoarelor Diesel. Un propulsor de acest tip, in 2 cilindri si 2 timpi, echipeaza modelul de camion “Ro”, produs pentru armata in doua variante diferite de ampatament si sarcina utila. Una dintre acestea poate transporta 54 quintale, exact ca si “Ro MB”, versiune exclusiv militara, dezvoltata pentru campania din Etiopia si echipata cu un motor Otto in 4 cilindri. Construit in circa 600 de exemplare, “Ro” ramane un fidel companion al trupelor italiene pana in 1936, cand iese din productie. Evolutia tehnica si randamentul motoarelor Diesel, in acelasi timp, sunt simtitor imbunatatite. Pompele si injectoarele au fost perfectionate, camerele de combustie capata o forma mai functionala si incepe experimentarea ante-camerei de aprindere. Lancia, de aceea, abandoneaza motorul in 2 timpi in favoarea celui mai simplu, in 4 timpi. Ia astfel nastere “3 Ro”, un nou vehicul actionat de un original motor in 5 cilindri in linie, de 6.875 cm 3 si 93 CP. Pentru armata, acest camion va fi construit in 2 variante, MNSP si MNP, ambele cu o cutie de viteze in 8 trepte si punte posterioara cu semi-axe portante.

“Omicron”

In 1927 este demarat proiectul unui autosasiu complet nou prin caracteristicile foarte moderne si destinat a fi carosat ca autobuz pentru uz urban si interurban: “Omicron”. Pus in miscare de un motor cu 6 cilindri in linie, de 7.060 cm 3 si 91,5 CP, “Omicron” are supapele comandate direct de doi arbori de distributie, puntea posterioara cu ax portant si platforma mai joasa. Realizat in doua variante (scurta si lunga), “Omicron” se bucura de un mare succes. Numeroase vehicule adoptate de firma de transport Tranviaria din Roma raman in uz, oferind satisfactie maxima firmei si utilizatorilor, pe chilometraje fabuloase: mai mult de 2 milioane de km. Ca o curiozitate, “Omicron” echipat ca vagon de dormit presteaza servicii de linie de-a lungul desertului, intre Algeria si Sudan. Ca urmare, pentru acest model, Lancia pune la punct un motor diesel in 5 cilindri, de 7 litri si 93 CP. Este o alternativa la propulsorul mult mai mare pe benzina, care, in ciuda robustetei si longevitatii lui “Omicron”, penalizeaza economicitatea. Suntem in anii '30 si Lancia cumpara de la firma germana Junkers licenta de fabricatie pentru un alt propulsor Diesel. Este un motor in 2 cilindri si 2 timpi, care va fi montat pe noul camion “Ro”. Modelului, construit in 4 versiuni (2 civile si 2 militare), i se vor alatura in 1935 “Ro-Ro”, iar in 1938 “3Ro”, cu propolsorul diesel in 5 cilindri. Productia de camioane Lancia continua cu Esatau, pentru a se incheia in 1969 cu Esagamma.

http://www.lancia.ro/vehiculele_militare.php

Originea auto-sasiurilor

Timp de zeci de ani, pe langa automobile, Lancia a produs si auto-camioane. Debutul a venit cu un mic camion realizat in 1911 pe sasiul masinii Eta. Insa primul veritabil vehicul industrial, camionul usor 1Z, apare in decursul anului urmator. Motorul este un puternic propulsor in 4 cilindri, de 5 litri, 70 CP. Armata va folosi cu succes exemplare din acest camion in razboiul din Libia, pe drumurile africane foarte dure. Dupa acest camion va lua nastere Theta, masina de lux, considerata la acea vreme una dintre cele mai bune masini din lume. Utilizat pe larg in timpul Primului Razboi Mondial, intre 1915 – 1918, modelului “Z” i se alatura, putin inainte si in timpul conflictului, modelele “Jota” si “Djota”. Instraurarea pacii aduce unele dificultati constructorului italian. Comenzile militare s-au epuizat, iar in domeniul civil, transporturile grele au in continuare o importanta marginala si oricum sunt indeplinite de “ramasitele razboiului” – vehicule pe care armata le cedeaza civililor. Vincenzo Lancia crede insa in viitorul vehiculelor industriale si deja din 1921, din atelierele de pe strada Monginevro ies modelele “Trjota” si “Tetrajota”. Este vorba despre auto-sasiuri carosate ca autocare, camioane, autobuze si vehicule de posta. Echipate cu la fel de mult apreciatele motoare in 4 cilindri care au dotat si masinile “Kappa” si “Dikappa”, aceste doua auto-sasiuri au fost atat de reusite si eficiente, incat s-au primit numeroase comenzi si din afara tarii.

Cresterea in dimensiuni

In Italia, in aceasta perioada, creste importanta transporturilor grele, favorizata si de imbunatatirea retelei rutiere. E nevoie acum de camioane mai manevrabile si de o sarcina mai mare. Astfel, in 1924, Lancia dezvolta un nou model de camion, ce va deveni faimos. “Pentajota”. Are un ampatament alungit, de 4,31 metri, o suprafata utila de 7,77 m 2 , o sarcina utila de 53 quintale si poate fi considerat unul dintre primii giganti veritabili de pe sosele. Pe langa necesitatile de transport de marfuri, apar si cele de transport de persoane. La solicitarea Primariei din Milano, care solicita autobuze urbane cu un numar mare de locuri, Lancia pune la punct sasiul “Esajota”. Cu geniala intuitie, anticipand mereu noi necesitati, inginerii de la Lancia au prevazut lonjeroanele care permit scaderea gardei la sol. Vehiculul, insa, este penalizat de insuficienta putere a motorului, ramas nemodificat din timpul razboiului. Acelasi motor va fi adoptat si de camionul “Eptajota”, ca va aparea in 1927.

 http://www.lancia.ro/vehiculele_industriale.php

Lancia astazi

Fidela Misiunii, atenta la noile exigente Lancia simbolizeaza placerea de a conduce la volanul unor autoturisme puternice, confortabile, elegante, rafinate, dar niciodata exagerate. Un stil care nu se expune, ci prefera discretia. O mecanica studiata pentru a oferi performante, concomitent cu siguranta si placerea sofatului. Idei care nu urmeaza curentele modei, poate doar le anticipeaza, propunand solutii inedite, de avangarda, capabile sa intuiasca gusturile clientilor si evolutiile tehnice viitoare.

Chiar dupa aproape 100 de ani, Lancia ramane fidela acestei misiuni. Cu o atentie speciala catre exigentele de maxima personalizare a masinii, care transforma productia de serie intr-o productie “individualizata de serie”. In concordanta cu cele mai exigente gusturi ale clientelei si cu o atentie speciala catre noile nise de piata, pentru care Lancia propune, de exemplu, monovolumele Musa si Phedra. Inovatia fara a-si uita nici un moment originea; in acest echilibru deloc usor de mentinut, Lancia a stiut sa-si pastreze pana astazi identitatea, regasind mereu acea vitalitate care i-a pemis innoirea continua a gamei.

Filosofia

Provocarea pe care Vincenzo Lancia si-a lansat-o in primul rand siesi in 1906, convins ca poate oferi industriei automobilistice italiene ce abia prindea contur un patrimoniu de idei, de realizari si inovatii, ramane in continuare deschisa. Altii si altii au acceptat provocarea si in spiritul ei se dedica zi de zi cu aceeasi pasiune. In cei 100 de ani, totul s-a schimbat: societatea, modul de viata, posibilitatile tehnice, materialele; masina adevenit un produs pentru toti, o componenta esentiala a vietii noastre de zi cu zi. Astazi provocarile sunt cele din domeniul sigurantei, ecologiei, mobilitatii, interactiunii dintre masina si mediul inconjurator. Dar un lucru a ramas neschimbat: implicarea oamenilor de la Lancia in a veni cu raspunsuri concrete pentru toate aceste exigente legate de automobil, construind masini frumoase, pline de tehnica sofisticata si dotate, de fiecare data, cu acel “ceva” in plus in stil, in tehnologie, in eleganta, care face diferenta. Acel “ceva” care face dintr-o masina oarecare, o Lancia.

http://www.lancia.ro/lancia_astazi.php